Dedicatie

Luceafarul ce-mi lumineaza cartea
Cu versuri line si bogate
Mi-a duce-n suflet incantarea
De-a le citi si-a le cunoaste.

Pe urma lui si eu pasesc
In codrul des si in zavoi
Pe malul lacului privesc
La unde line, chipuri noi.

Ne-a povestit despre eroi
Ce-n vremuri vechi au stralucit
Despre o dulce Romanie
Al carui bine l-a dorit.

Iubirea lui e ne-nteleasa
Plina de dor si de tristete
Asa cum versurile arata
Dar plina si de frumusete.

In lumea lui de basm ne poarta
Alaturi de-o Ileana ce iubeste
Un Fat Frumos din lacrima
Ce-al sau dor impartaseste.

As vrea si eu sa-i multumesc
Cu aceste stangace rime,
Caci asa am ajuns sa pretuiesc
Cel mai stralucitor poet in lume,
Mihai Eminescu.

Acesta poezie am compus-o pentru tema la romana din 15 ianuarie.